Michamvi

Azi este ultima zi din minunata noastră vacanță, ne-am trezit cu acest gând și emoții direct proporționale. Bagajele păreau greu de făcut, așa e când nu te trage ața :). Mi-aș fi dorit să-mi pot lua rămas bun de la fiecare fir de nisip, fiecare moleculă de aer si de la oamenii de acolo pe care i-aș fi luat pe toți acasă. M-am rezumat însă la ocean și la Elisa, chelnerița mea favorită - o puștoaica deșteaptă, care ar fi putut face mult mai multe cu viața ei dacă s-ar fi născut într-o altă țară. Îmi amintesc cu drag, replica ei de cu o seara înainte, când îi spuneam că mi-aș dori să mai venim, ea mi-a zis: “ only mountains never meet, but people can” (doar munții nu se întâlnesc niciodată, oamenii insa pot face asta)…. Mind blowing …
Vroiam să-i întorc binele pe care ea ni l-a făcut prin simpla e prezență și am ales sa-i fac cadou sneakersii mei albi (pe care îl iubesc) și echipamentele noastre de snorkeling, pentru ca știu ca prin valorificarea lor va putea sa-și ajute cel puțin un membru al familiei cu hrana pentru o lună.
I-aș fi dat toate hainele mele dacă aș fi știut că le poartă, dar femeile musulmane își respectă cultura, și implicit strictețea din punct de vedere vestimentar.
Jale mare pe capul meu la plecarea din complex, masaiul, gardianul de pe plaja al complexului hotelier, ma întreabă , “Are you Ok”? Da, pentru ca lor le pasă de aproapele lor, de ceea ce simt, este una din trăsăturile oamenilor pe care le-am intâlnit in Zanzibar. Sunt foarte săraci dar se ajută intre ei, necondiționat….
La aeroport, surpriză :-), avem acces la terminalul cel nou (yeeee!!). Pentru prima oară mi-a fost frig în Zanzibar 😂, de la aerul condiționat evident. Ne-am îmbarcat spre București cu escală tot la Doha si cu un bagaj plin de amintiri de neuitat.
Sfârșit :)Baca lagi